Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultimele luni au fost marcate de apariția unor noi formațiuni. Pe data de 11 noiembrie lua ființă Partidul Naţional Conservator Român (denumirea prescurtată PNCR). Sediul ultimei formațiuni politice înființate este în Zalău, județul Sălaj.
Tot printre ultimele formațiuni apărute pe eșichierul politic se numără și Partidul pentru Natură, Oameni şi Animale (denumirea prescurtată NOA), cu sediul în Brașov, care a fost înregistrat la Tribunalul București pe 6 octombrie 2023. La doar câteva zile distanță, pe 10 octombrie, își marca debutul pe scena politică și Partidul Alianţa Românilor Digitali (denumirea prescurtată ARD). Cu o denumire care face trimitere la România smart, partidul are sediul în Capitală. El este însă la concurență cu Uniunea Nativilor Digitali, apărut ceva mai devreme, în octombrie 2019, în Craiova.
Blocul Suveranist Român (denumirea prescurtată BSR) este un alt partid care aspiră la gloria politică. El a apărut în București în septembrie 2023, dar înregistrarea lui nu a fost lipsită de peripeții, după ce în prima fază Tribunalul București i-a refuzat înregistrarea. Și acesta are însă o concurență serioasă, ea fiind reprezentată de AUR, care a bătut palma pentru o alianță la următoarele rânduri de alegeri cu cinci formațiuni până acum.
Partidele-oraș și regionale se înmulțesc
După denumirile lor, partide înregistrate pot fi grupate în mai multe categorii. De exemplu, avem partidele în a căror titulatură apare un oraș, încercând astfel să-și accentueze apartenența. Așa avem Alternativa Civică pentru Constanţa (înființat în septembrie 2023) sau a Partidul Constanţa Altfel (înființat în iulie 2020), Partidul Oraşul Durabil Galaţi (înființat în 10 februarie 2023), Partidul Câmpina Curată (apărut în noiembrie 2022), Partidul pentru Odorheiu Secuiesc, Partidului Hunedoara Unită etc. Și Bucureștiul are un partid care îi poartă numele, București 2020 (înființat în iunie 2020) și lista de partide-oraș apărute în ultimii ani este foarte lungă. Au apărut însă și partide-comună, cum ar fi, de exemplu, Partidul Inițiativa Pătârlagele, înființat în decembrie 2019, Partidul Independenţii Comunei Moşniţa, Partidului Alianţa Albeştii de Argeș. De asemenea, există și partide care au ca bază o regiune, cum ar fi Partidul Oltenilor (înființat în iunie 2022) sau Alianţa Moţilor Uniţi (înființat în iulie 2021).
Nomenclatorul de meserii din politică
Partidele care conțin în titulatură numele unor meserii sunt alte opțiuni ale celor care se visează politicieni. Așa a apărut Partidul Naţional al Şoferilor şi Transportatorilor din România (înființat în octombrie 2022), Partidului Artiştilor, Muzicienilor, Scriitorilor şi Sportivilor (înființat în decembrie 2021), Partidul Alianţa Antreprenorilor şi Agricultorilor (înființat în august 2021) etc. Pe latura agricolă, concurența este mai mare pentru atragerea votanților, din 2015 mai funcționând și Partidul Agricultorilor din România.
Partidul pensionarilor și partidul tinerilor
Și vârsta a ajuns un criteriu pentru înființarea unei formațiuni politice. Acest criteriu apare în denumirea formațiunilor politice Partidul Pensionarilor Uniţi (înființat în iunie 2022). Tot pe acest segment acționează și Partidul Forţa Pensionarilor, înființat în aprilie 2016. În schimb, Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor, înființat în martie 2016, la București, și-a stabilit ca grup-țintă generația nouă, dar fără succes însă.
Geto-dacii intră în campanie electorală
Nici partidele cu trimitere la istoria multimilenară a poporului român nu lipsesc din peisaj. În aprilie 2016 apărea în București Partidul Dacismului Autonom Conservator. El este urmat de Partidul noi, getodacii!, care fost înființat în 2018 în comuna Bezdead, județul Dâmbovița, dar și pe această filieră istorică se întețește concurența pentru voturi, după ce anul acesta, în septembrie, a apărut în Pitești Partidul Uniunea Geto-Dacilor.
Partide politice, căutăm votanți creștini
Uniunea Românilor Naţional Creştini s-a înființat în iunie 2020, în București, dar tematica religioasă le oferă celor care aspiră la statutul de oameni politici o gamă foarte variată de opțiuni. De exemplu, un an mai târziu apărea, tot în București, Partidului Muncitoresc Creştin şi Democrat. Lista a fost completată anul trecut, în octombrie, când a apărut, tot în Capitală, Alianţa Femeilor Creştine din România. Ceva mai vechi pe scena politică este Partidul Alianţa Creştină Adevărată Română, apărut în mai 2018. Și în acest caz, lista partidelor care au trecut în titulatură cuvântul creștin este destul de lungă
Electoratul care vrea ieșirea României din UE are acum opțiunea ROEXIT, un partid înființat în iunie anul trecut, la Cluj-Napoca. „ROEXIT înseamnă ieșirea din Uniunea Europeană și din alte organizații care ne vor «binele», cum ar fi Fondul Monetar Internațional, de la care ne împrumutăm cu dobânzi mari. Partidul ROEXIT dorește ca românii să preia din nou controlul asupra propriei țări. Uniunea Europeană, firmele lacome și ordinele externe fac rău României”, susține în programul său noul partid.
Inflație de patriotism
O categorie foarte mare este cea a partidelor care se revendică încă din titulatură ca fiind patriote. Partidului Patrioţilor Qanon (înființat în iulie 2022), Liga pentru Unificarea Patrioţilor (iunie 2022), Patrioţii Poporului Român (martie 2022), Patrioţii Români (septembrie 2021) sunt numai câteva exemple. Aceste partide au, în general, o viziunea suveranistă. De exemplu, Partidul Patrioţii Poporului Român spune în programul său politic: „România va soma trupele străine staționate pe teritoriul său să părăsească țara. Această măsură reflectă dorința noastră de a avea control asupra propriului teritoriu și de a nu permite prezența militară străină pe pământ românesc. În final, aceste acțiuni vor contribui la consolidarea independenței și suveranității României și la asigurarea unui viitor pașnic și prosper pentru națiunea noastră”.
Amenzi și avertisment de la AEP
Deși cea mai mare parte a acestor partide nu desfășoară niciun fel de activitate, ele nu au scăpat de sancțiuni în urma controalelor efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). De exemplu, Partidul Brăila Nouă a fost sancționat recent cu suma de 15.000 de lei pentru nerespectarea Legii 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată. Pentru aceleași abateri și cu aceeași sumă a fost sancționat și Partidul Dreapta Conservatoare. În schimb, alte partide precum Partidul Respect, Educație, Demnitate, Unitate, Tradiție, Adevăr, Partidul Alianța Etocrată pentru Reformă, Partidul Românilor de Pretutindeni, Partidul Național pentru Patrie și Partidul Comunist Român - Secolul XX au scăpat doar cu un avertisment din partea Autorității Electorale Permanente.
