Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recrearea primei fracţiuni de secundă de după Big Bang s-a dovedit un succes pentru oamenii de ştiinţă de la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN). După cum anunţaseră de mai mult timp, cercetătorii au realizat ieri, cu ajutorul acceleratorului de particule de la Geneva (LHC, Large Hadron Collider), un al treilea experiment prin care două fascicule de protoni s-au ciocnit unul de altul cu o viteză apropiată de viteza luminii.
Rezultatele acestui experiment nu vor fi cunoscute imediat, datele colectate de detectoarele instalate de-a lungul LHC urmând să fie mai întâi trimise la marile centre de calcul, repartizate în lumea întreagă, iar apoi vor fi analizate de câteva mii de oameni de ştiinţă.
Testul de marţi, considerat o premieră mondială, deoarece fiecare fascicul de protoni a avut o energie de 3,5 tera electron volţi (o energie de 3,5 ori mai mare decât puterea maximă a acceleratorului american FERMILAB), reprezintă începutul unei noi ere, o eră în care se încearcă identificarea bosonilor Higgs (particule subatomice, instabile, denumite "particulele lui Dumnezeu" şi considerate cruciale pentru înţelegerea fizicii actuale), studierea supersimetriei (un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers, restul fiind împărţit între materia neagră - 23% - şi energia neagră - 73%).
"Putem crea sub microscoapele noastre particule care nu au fost studiate niciodată. Este vorba de particule instabile, care se dezintegrează imediat", acesta fiind motivul pentru care a fost necesară construirea unui laborator gigantic pentru a le observa, a declarat pentru AFP, Fabrice Hubaut, fizician la Centrul pentru Fizica Particulelor din Marsilia (Franţa), care contribuie, ca sute de alte institute din întreaga lume, la analiza datelor furnizate de CERN.
Aflat într-un tunel de 27 de kilometri, la circa 100 de metri adâncime sub graniţa franco-elveţiană, LHC foloseşte 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi a le face să circule cu viteza luminii. Sistemul este compus din patru detectori principali: Atlas şi Compact Muon Solenoid (CMS) sunt multifuncţionali, Alice şi LHCb sunt destinaţi cercetărilor ştiinţifice specifice.
Acceleratorul a fost inaugurat în septembrie 2008, însă de atunci a fost închis de mai multe ori din cauza unor defecţiuni. La sfârşitul anului viitor, LHC urmează să fie din nou închis pentru 8-10 luni, pentru a fi pregătit să funcţioneze la capacitatea lui maximă totală de 14 tera electroni volţi.
Citește pe Antena3.ro
