Elementele care să explice escaladarea declarațiilor între autoritățile de la Moscova și București, declanșate de călătoria lui Rogozin la Tiraspol, nu sunt foarte bine definite, cel puțin până acum.
Iată succesiunea cronologică a evenimentelor.
Pe 8 mai, pe contul său de pe o rețea de socializare, vicepremierul rus anunța că va fi obligat să zboare patru ore și jumătate până la Chișinău, ruta aleasă fiind una care traversa și spațiul aerian românesc. Ceea ce înseamnă că, la acea dată, avionul în care se afla Dmitri Rogozin avea acceptul de survol al României.
Vineri, 9 mai, Rogozin și delegația de parlamentari ruși care îl însoțea aterizează la Chișinău, de unde se deplasează la Tiraspol pentru a participa la sărbătorirea Zilei Victoriei.
Sesizate de SUA, autoritățile de la București nu mai acordă autorizare de survol pentru ruta de întoarcere a aparatului în care se afla Rogozin, acesta aflându-se pe lista oficialilor ruși vizați de măsurile de sancțiune luate după anexarea Crimeei.
Parlamentarii ruși revin la Chișinău de la Tiraspol și se îmbarcă în avion, decolând spre Moscova, dar aeronava este întoarsă pe aeroport fiindcă nu obținuse autorizația de survol din partea Ucrainei. Autoritățile de la Chișinău au declarat că operațiunea de revenire la sol a avionului s-a produs din cauze tehnice.
Pe aeroportul din Chișinău, avionul este perchezitionat, constatându-se cu acest prilej că Dmitri Rogozin nu se afla la bord, ulterior aeronava decolând spre Moscova.
Revenit la rândul său de la Tiraspol la Chișinău, Rogozin pleaca spre Moscova cu un avion de linie în 10 mai .