Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oficialitățile iraniene și-au dat însă, în cele din urmă, arama pe față și au avertizat populația țării că demarează o nouă campanie pentru a forța femeile să poarte hijabul. Între timp, „poliția moralității” a revenit pe străzi, la 10 luni după ce moartea unei tinere, aflată în custodia unităților inchizitoriale ale Teheranului, a declanșat, la nivel național, manifestații antiregim de o amploare fără precedent.
Speriați de demonstranți
„Poliția moralității” dispăruse de pe străzi în mare parte, după moartea Mahshei Amini, o tânără de 22 de ani, în septembrie anul trecut, într-un moment când autoritățile se străduiau să limiteze protestele în masă, prin care un număr neașteptat de mare de iranieni cereau răsturnarea teocrației aflate la conducerea Iranului de peste patru decenii.
Manifestațiile au încetat la începutul acestui an, după o reprimare dură, în care peste 500 de protestatari au fost uciși și aproape 20.000 au fost reținuți. Multe femei au continuat să încalce însă codul vestimentar oficial, în special în capitala Teheran și în alte mari orașe ale țării.
După proteste, „poliția moralității” a fost văzută doar rareori patrulând pe străzi, iar în decembrie au existat chiar unele rapoarte - negate ulterior de Teheran - potrivit cărora aceasta ar fi fost desființată.
De altfel, autoritățile au insistat pe tot parcursul crizei că regulile nu s-au schimbat. Liderii clerici iranieni consideră că hijabul este un element fundamental al Revoluției Islamice, care i-a adus la putere. Ei susțin că o vestimentație „mai lejeră” nu e nimic altceva decât un semn al decadenței occidentale.
Citește pe Antena3.ro
Revine teroarea
Cu două zile în urmă, generalul Saeed Montazerolmahdi, purtător de cuvânt al forțelor iraniene de ordine, a avertizat că „poliția morală” va relua notificarea și, ulterior, reținerea femeilor care nu poartă hijab în public. Concomitent, în Teheran, bărbați și femei care fac parte din „poliția moralității” au putut fi văzuți patrulând pe străzi, în dube speciale.
Tot în weekend, poliția l-a arestat pe Mohammed Sadeghi, un actor tânăr și relativ necunoscut, într-un raid derulat la domiciliul său, pe care se pare că acesta a reușit să-l difuzeze pe rețelele de socializare.
Înainte de a fi reținut, el postase un videoclip, ca răspuns la un alt videoclip transmis online, în care apărea o femeie reținută de „poliția moralității”. „Credeți-mă, dacă aș vedea o astfel de scenă, aș putea comite o crimă.”, reacționase Sadeghi în mediul virutal.
În schimb, site-ul cotidianului semioficial „Hamshahri”, afiliat municipalității din Teheran, a precizat că actorul a fost arestat, deoarece a încurajat oamenii să folosească arme contra poliției.
Lupta pentru emancipare
Bătălia pentru hijab a devenit un puternic strigăt de mobilizare anul trecut, femeile jucând un rol principal în proteste. Demonstrațiile s-au transformat rapid în apeluri pentru răsturnarea conducătorilor clerici ai Iranului, pe care protestatarii, în majoritate tineri, îi acuză că sunt corupți, represivi și au pierdut contactul cu lumea reală. Guvernul iranian a pus protestele pe seama unei conspirații străine, bineînțeles, fără a furniza dovezi.
Mai multe personalități iraniene s-au alăturat manifestațiilor, inclusiv regizori și actori din industria cinematografică a țării. Numeroși actori au fost reținuți, de altfel, după ce au apărut în public fără hijab sau după ce și-au exprimat sprijinul pentru proteste.
Într-un caz recent, actriței Azadeh Samadi i s-a interzis accesul la rețelele de socializare și un tribunal i-a ordonat să urmeze un tratament psihologic pentru „tulburare de personalitate antisocială”, după ce a apărut la o înmormântare, în urmă cu două luni, purtând o șapcă pe cap.
Protestele de anul trecut s-au transformat în cea mai periculoasă amenințare la adresa conducerii clericale a țării, de la Revoluția din 1979. Numeroși protestatari au fost împușcați, alții, torturați în închisori, locuințele oamenilor au fost scotocite în raiduri nocturne, iar zonele de la granița iraniană au fost plasate în stare de asediu. Pe fondul acestor violențe, CNN a verificat o serie de relatări care arată că forțele de securitate iraniene au folosit violul pentru a reprima protestele conduse de femei.
