Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Temperaturi deosebit de ridicate in toată ţara, liber la ştranduri, parcuri şi păduri populate mai mult decăt in orice alt week-end. Aşa a arătat Romănia in ultimele zile.
Temperaturi deosebit de ridicate in toată ţara, liber la ştranduri, parcuri şi păduri populate mai mult decăt in orice alt week-end. Aşa a arătat Romănia in ultimele zile.In următoarele zile, spun meteorologii, se va produce o modificare atăt in aspectul vremii, căt şi in regimul termic. Dacă şi astăzi va fi o zi deosebit de caldă, cu valori termice caracteristice zilelor de vară, măine vor fi innorări in vestul ţării, ce se vor extinde spre est, cu ploi de scurtă durată, insoţite de intensificări de vănt, iar joi vom ajunge la temperaturi "normale", de 27-28 de grade.
Mercurul termometrelor a urcat cu 10 grade mai mult decăt de obicei pentru această perioadă a anului. Valorile medii multianuale ale temperaturii maxime din luna mai se incadrează intre 18°C şi 24°C. "Ultima perioadă de timp a fost o vreme cu adevărat «fierbinte», cu precădere in regiunile sudice, unde sămbătă s-au atins 34°C la Giurgiu, 33°C la Bucureşti - Filaret, Călăraşi şi Turnu Măgurele, 32°C la Slobozia şi Focşani. Totuşi, astfel de valuri de căldură nu sunt chiar neobişnuite pentru luna mai", spune Teodora Cumpănaşu, şef al Centrului de prognoză in cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
RECORDURI. Cea mai ridicată temperatură maximă a lunii mai s-a inregistrat la staţia Mărculeşti, in Bărăgan, in anul 1950, valoarea fiind de 40,8°C. Pe cele mai inalte creste montane, la Vf. Omu, cea mai ridicată temperatură lunară de 16,6°C s-a produs in 1986, in timp ce in zilele de 12 şi 13 mai 2007 nu s-au depăşit 7 grade. Printre anii cu temperaturile cele mai ridicate pot fi enumeraţi 1908, cu 35,6°C la Drobeta Turnu-Severin, 1925, cu 35,5°C la Iaşi şi 35°C la Arad, 1950, cu 36.6°C la Bucureşti Filaret, 36,2 °C la Galaţi, şi 34,6°C la Deva, 1969, cu 30,5°C la Miercurea-Ciuc, 36,9°C la Constanţa, şi 2003, cu 38°C consemnate in Bărăgan incă de la inceputul lunii, in ziua de 3 mai. Asociate invaziilor de aer cald, in luna mai s-au inregistrat şi nopţi tropicale, una dintre cele mai calde nopţi fiind cea de 21 mai 1996, cănd la Constanţa temperatura minimă nocturnă a fost de 22,8°C, iar la Bucureşti Filaret, de 20,2°C. La Bucureşti, cele mai ridicate temperaturi din şirul de observaţii al staţiei meteorologice pentru zilele de 12 şi 13 mai au fost de 35,4°C respectiv 36,1°C.
Primele decese din cauza călduriiValul de căldură care toropeşte Romănia in aceste zile ii afectează in special pe bătrăni şi pe suferinzii de boli de inimă. Numai in ultimele trei zile s-au inregistrat trei decese (două la Braşov şi unul la Buzău), zeci de persoane au leşinat pe stradă sau au chemat Salvarea la domiciliu pentru asistenţă medicală de specialitate. De asemenea, mai mulţi buzoieni, intre care şi tineri, au fost transportaţi week-end-ul trecut la Spitalul de Neuropsihiatrie de la Săpoca, după ce au devenit brusc agitaţi. (Magda Colgiu) | 70 de urgenţe in CapitalăTemperaturile prea ridicate pentru această lună au făcut deja numeroase victime in Capitală, numărul apelurilor la Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti (SAMB) fiind mai mare decăt in aceeaşi perioadă a anilor trecuţi. "Avem multe apeluri şi cu greu le facem faţă. Astăzi (n.r. - ieri), in jurul prănzului, ne-am confruntat cu 70 de urgenţe, dintre care 30 de căzuţi in stradă. Febra mare, crizele cardiace şi lipotimiile sunt principalele probleme de care ne lovim zilele acestea", a precizat medicul de gardă de la SAMB, dr. Mihaela Bădică. (Andrada Floria) |
Â
Emigranţii incălzirii globale
Schimbările climatice se vor lăsa cu un miliard de emigranţi
Cel puţin un miliard de persoane, adică un locuitor al planetei din şapte, ar putea fi forţaţi să-şi părăsească locuinţele, in următorii 50 de ani, ca urmare a schimbărilor climatice.
Â
Efectele schimbărilor climatice influenţează deja migraţia la nivel mondial, susţine un raport realizat de fundaţia Christian Aid. Documentul mai arată că in următorii 50 de ani peste un miliard de persoane şi-ar putea părăsi casele din cauza schimbărilor climatice. Raportul se bazează pe ultimele cifre prezentate in studiile oficiale al Naţiunilor Unite şi arată că viaţa ar putea deveni insuportabilă pentru om in zone ca Sahara, sudul Asiei şi Orientul Mijlociu.
MIGRAŢIE FORŢATĂ. Conform organizaţiei, lumea va suferi cea mai mai impresionantă migraţie forţată din istoria planetei. "Migraţia forţată este acum cea mai urgentă ameninţare care planează asupra statelor sărace", susţine John Davison, principalul autor al raportului. "Schimbarea climatică este cea mai amplă, cea mai infricoşătoare şi cea mai mare necunoscută in această ecuaţie", mai spune Davison. In prezent, aproximativ 155 de milioane de persoane şi-au părăsit casele, ca urmare a războaielor, a dezastrelor naturale şi a dezvoltării anumitor proiecte. Cifra ar putea creşte pănă la un miliard, deoarece pănă la 850 de milioane de persoane riscă să rămănă fără apă potabilă in zonele in care locuiesc.
ACŢIUNI RAPIDE. Autorii raportului sunt conştienţi că cifrele nu sunt certe. Cu toate acestea ei susţin necesitatea luării unor măsuri rapide. "Lipsa de cunoştinţe vaste in acest domeniu nu trebuie să conducă la neglijarea a ceea ce putem face acum pentru prevenirea strămutărilor şi la ajutorarea oamenilor care deja suferă", susţin autorii raportului. Totodată, "cea mai bună metodă de a reduce vulnerabilităţile oamenilor este de a reduce sărăcia globală", se mai arată in text.
Â
Guvernele occidentale sunt conştiente de faptul că schimbările climatice sunt şi o problemă de securitate. Margaret Beckett, secretarul pentru Afaceri Externe al Marii Britanii, a ridicat deja această problemă in cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, tema fiind dezbătută şi la nivelul Uniunii Europene. (George Daniel Ripă)
