Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat, aseară, la postul public de televiziune, că Guvernul ar fi putut evita majorarea TVA cu 5%. Isărescu susţine că măsura ar fi putut avea consecinţe grave pentru România, dar până la urmă nu a provocat probleme mari.
"Majorarea TVA putea să fie evitată din punctul nostru de vedere, financiar. Ea a fost cea mai periculoasă. Sper că am trecut cu - nu spun succes, că nu poţi vorbeşti de succes în asemenea situaţii dificile - dar cu o anumită rezonabilitate despre consecinţele ei. Majorarea TVA putea să aibă consecinţe mult mai serioase din punct de vedere al finanţării bugetului, al finanţării economiei în general", a declarat Mugur Isărescu, la TVR 1.
Guvernatorul BNR a precizat că majorarea TVA are consecinţe nu numai asupra preţurilor, dar, în plan secundar, şi asupra dobânzilor.
"În primele 3-4 luni după majorarea TVA aţi observat pe de o parte dificultăţi în finanţarea bugetului, iar pe de altă parte tendinţe clare de creştere a dobânzilor, nu numai pentru titlurile de stat, ci pe piaţa monetară. Cred că majorarea TVA a fost din punct de vedere financiar măsura cea mai riscantă pentru că a pus sub o mare presiune mediul de afaceri", a explicat Isărescu.
Guvernul a decis să majoreze TVA de la 1 iulie 2010, de la 19% la 24%, pentru reducerea deficitului bugetar, după ce Curtea Constituţională a decis că măsura dorită iniţial, de scădere a pensiilor cu 15%, este neconstituţională.
Statul să dea semnalul în problema arieratelor, această formă "sălbatică" de creditare
"Este o problemă foarte mare şi nu este numai la nivelul statului. Este un comportament. El trebuie, aş folosi un cuvânt tare, el trebuie eradicat. O economie de piaţă nu poate să funcţioneze dacă există obişnuinţa de a nu face o cheltuială sau de a consuma ceva şi de a nu plăti, sau de a lua un credit sălbatic, pentru că arieratele reprezintă o formă sălbatică, nereglementată, de a obţine un credit pe ascuns, pe uşa din dos", a mai spus Isărescu la postul public de televiziune.
El a precizat că această formă "sălbatică" de creditare reprezintă o mare problemă de credibilitate pentru România, iar statul trebuie să dea un semnal pozitiv pentru rezolvarea ei. Pe de altă parte, Isărescu a spus că şi statul, la rândul său, are dificultăţi pentru că există firme care nu îşi achită obligaţiile.
"Se creează un cerc vicios şi este extrem de periculos", a adăugat şeful băncii centrale.
Guvernatorul BNR admite că soluţionarea acestei probleme complexe nu se poate realiza peste noapte. El a dat ca exemplu plăţile efectute în sistemul sanitar, când nivelul datoriilor a scăzut pentru o perioadă aproape de zero.
"Au început să crească din nou. Tebuie găsită cauza, orificiul sau orificiile prin care se scurg", a continuat Isărescu, citat de Mediafax.
Întrebat dacă ar fi de acord cu o amnistie fiscală, guvernatorul BNR a spus aceasta nu este o soluţie îtrucât s-ar crea hazard moral şi o obişnuinţă. "După o asemenea amnistie apare imediat speranţa că va apărea şi alta. Amnistiile sunt extrem de periculoase, a mai spus Isărescu.
Arieratele statului sunt clasificate de către FMI ca datorii angajate, dar neachitate timp de peste 90 de zile. Guvernul a rata ţinta stabilită cu FMI pentru nivelul arieratelor la fiecare evaluare de la începutul acordului, în primăvara anului 2009.
Este nevoie de un optimism prudent, deşi există nerăbdare pentru o însănătoşire imediată
România are nevoie de optimism prudent, chiar dacă la începutul acestui an există un fel de nerăbdare pentru o însănătoşire imediată, a declarat guvernatorul BNR, care consideră că economia are toate şansele să crească în acest an
Întrebat dacă începutul anului prefigurează motive de optimism, şeful băncii centrale a spus că acestea există, punctând însă că optimismul trebuie să fie unul prudent.
"Insist asupra acestui lucru (optimism prudent - n.r.), dar nu optimism legat de speranţe exagerate, şi cu condiţia unui minim de răbdare, că observ chiar de la început de an, aşa, un fel de nerăbdare, ca şi cum ne putem însănătoşi imediat", a spus guvernatorul BNR.
El a adăugat că dialogul public nu trebuie să transmită un optimism exagerat, ci o direcţie şi să dea încredere oamenilor, mai ales mediului de afaceri.
În acelaşi timp, Isărescu consideră că economia are toate şansele să-şi reia creşterea în acest an, dar revenirea va fi graduală. "În primul rând, exporturile sunt cele care trag şi au efect multiplicator asupra producţiei şi producţiei industriale. Datele privind producţia industrială pe noiembrie arată o tendinţă de creştere şi nu ne-ar impresiona dacă ar fi creşteri prea brutale, ne-ar ridica chiar semne de întrebare, dar faptul că acestea sunt treptate şi par să se consolideze, acest lucru chiar ne încurajează", a explicat Isărescu.
El a spus că zonele care au înregistrat cele mai mari scăderi - construcţiile şi investiţiile directe - au ajuns aproape de "fundul căderii" şi efectul de antrenare în jos a activităţii economice va dispărea.
"Este de asemenea foarte probabil, uitându-ne la cifre şi la tendinţe, ca în domeniul investiţiilor să avem un reviriment. Foarte posibil şi în domeniul construcţiilor, dacă programele de infrastructură se vor pune în practică. În plus, sperăm ca în fiecare an într-un an agricol mai bun", a concluzionat guvernatorul BNR.