Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o scrisoare deschisă adresată premierului, ministrului Economiei şi celui al Culturii, locuitorii din zona Roşia Montană denunţă demersul "demagogic" al ministrului Culturii, Kelemen Hunor, de iniţiere a procedurilor de includere a obiectivelor de patrimoniu din Roşia Montană în lista UNESCO.
Documentul a fost trimis premierului Emil Boc, ministrului Culturii, Kelemen Hunor, ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, ambasadorului României la UNESCO, Nicolae Manolescu, preşedintelui Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO, Horea-Dorin Uiorean, secretarului general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Şerban Ursu, preşedintelui ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), Gustavo Araoz, respectiv preşedintelui ICOMOS România, Sergiu Nistor. Subliniind că iniţiativa ministerului a fost promovată fără sprijinul şi consultarea comunităţii locale, direct afectată de asemenea iniţiative, semnatarii sunt de părere că rezultatul final al acestui demers va conduce la blocarea pe termen lung a şanselor de relansare economică a zonei.
Ei subliniază faptul că o asemenea propunere are drept unic scop blocarea proiectului minier de la Roşia Montană. "Dorim conservarea şi reabilitarea obiectivelor culturale, istorice şi de patrimoniu importante din Roşia Montana şi din judeţul Alba şi suntem ferm convinşi că acest lucru nu poate şi nu trebuie să excludă şansa comunităţilor locale la o viaţă decentă şi dezvoltare pe termen mediu şi lung", declară semnatarii scrisorii, printre care se numără Eugen Furdui, primarul comunei Roşia Montana. Ei atrag atenţia asupra faptului că, în conformitate cu normele legale, procedurile impun o consultare de către Ministerul Culturii a reprezentanţilor locali, demers care nu a avut loc, în ciuda faptului că efectele unei eventuale decizii favorabile au un impact imediat asupra comunităţii. În opinia lor, prin demararea proiectului minier vor putea fi identificate sursele de finanţare corespunzătoare pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, în paralel cu o soluţionare a situaţiei sociale dificile cu care se confruntă zona. În timp, aceste obiective culturale vor putea fi incluse în circuite turistice, se mai arată în documentul citat. Autorii deplâng demagogia şi lipsa de iniţiative şi proiecte concrete ale reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale care au sprijinit un asemenea demers, dar au fost incapabili să ofere o alternativă viabilă şi serioasă destinată sprijinirii comunităţii locale.
Locuitorii din zonă şi organizaţiile civice din localitate au cerut frecvent autorităţilor să permită reînceperea activităţii miniere la Roşia Montană, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor în domeniul protecţiei mediului şi patrimoniului. Anul trecut, peste 4.000 de locuitori din Roşia Montană s-au pronunţat prin intermediul unei campanii de strângere de semnături pentru reluarea activităţii miniere. La începutul lui mai, mai multe organizaţii neguvernamentale şi sindicate din localitate au cerut Parlamentului European, într-o scrisoare deschisă, să respingă moţiunea de interzicere a cianurii în minerit. Demersul societăţii civile a fost susţinut de aproape 40 de primării, organizaţii ale societăţii civile şi federaţii sindicale, care au evidenţiat faptul că proiectul minier de la Roşia Montană este "singura şansă reală de dezvoltare a zonei".
