Combinație mortală: spitale ca în ’80, infirmiere-doctor și hoție non-stop

Oricare dintre secţiile de Terapie Intensivă din România se poate găsi în aceeaşi situaţie ca aceea de la Piatra Neamț, avertizează mai mulți medici, după tragedia de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Neamț, în care murit 10 pacienți. „Dacă fiecare pat ATI ar fi avut o asistentă, mai mulți pacienți ar fi putut fi mutați”, spune dr. Carmen Mărginean, specialist ATI, potrivit căreia toate secțiile de anestezie și terapie intensivă din țară duc lipsă de personal și au instalații vechi. Totodată, medicii spun că „medicul-erou”, așa cum a fost numit de mass-media dr. Cătălin Denciu, care și-a riscat viața încercând să salveze cât mai mulți dintre pacienții intubați, este, de fapt, „medicul-victimă” a „incompetenței și imposturii din sistemul sanitar”.

În urma incendiului de la secția ATI a SJU din Piatra Neamț au murit 10 pacienți și șapte persoane au fost rănite, între care și medicul de gardă Cătălin Denciu, care a suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului, încercând să salveze cei 16 bolnavi, internați în două saloane ATI.

Medicii spun că secțiile ATI sunt adevărate „bombe cu ceas”. „Nu e exclus ca ceva similar să se întâmple din nou, pentru că spitalele noastre au instalaţii vechi, oxigenul nu este suficient”, spune medicul Carmen Mărginean, care explică de ce a impresionat-o încercarea medicilor a salva bolnavii, deşi acest gest părea ceva aproape imposibil din cauza lipsei de infrastructură, dar şi a numărului mic de personal.

Un medic și o asistentă la 16 pacienți

În timp ce la SJU Neamț erau doar un medic și o asistentă ATI, la 16 pacienți, în Marea Britanie sunt un medic şi doi rezidenţi la 10 pacienţi şi câte o asistentă la fiecare pacient intubat. Pentru a fi mutat un pacient de la ATI, care e conectat la tot felul de aparate, este nevoie de două persoane şi cel puțin 30 de minute de pregătire. „Practic, pentru a transfera un pacient ca acesta şi la CT, când facem examinările, ne ia o jumătate de oră - o oră să facem toate check-listurile, să ne asigurăm că avem tot echipamentul necesar la dispoziţie. Practic, trebuie să ne asigurăm că avem destul oxigen, că ventilatoarele au suficientă baterie, să ne asigurăm că avem şi un plan B, dacă pacientul se extubează accidental, dacă ventilatorul cedează avem o mască şi un balon şi, de obicei, ai nevoie de cel puţin două persoane pentru a salva un pacient de terapie intensivă, pentru a-l mobiliza. Ai nevoie de două persoane pentru a împinge patul şi să se asigure că e deconectată toată aparatura”, explică dr. Carmen Mărginean, specialist ATI în UK.

Citește pe Antena3.ro

Scandal după moartea lui Prigoană. Bahmuțeanu îi cere ajutorul lui Ciolacu pentru a-și recupera copiii: „Vă implor să luați măsuri”

Un sistem încremenit în anii ’80

Lipsa medicilor este o problemă cronică a sistemului medical, ignorată de toate guvernele din ultimele decenii. Chiar și în pandemie, posturile au fost blocate, iar acum, când se fac angajări, se fac doar pe perioadă determinată.

„În provincie este deficit mare de medici ATI. Se știa asta. D-aia am tot scris încă de la sfârșitul lui februarie că în România nu trebuie să se ajungă la faza de spital - la pandemie, mă refer – pentru că nu avem capacitate materială și umană să îngrijim mulți pacienți deodată. Incendiul acesta exact asta arată - suprasolicitarea peste limita suportabilității a unui sistem încremenit în anii ‘80, secolul trecut”,  spune și dr. Silvia Costinean, medic neonatolog la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. 

Vor mai fi „medici-victimă”

De asemenea, dr. Laura Zarafin, specialist în Terapia Intensivă la un spital din Capitală, este de părere că „medicul-erou” este, de fapt, un „medic-victimă” și vor mai fi și alții ca el: „Victimă a incompetenței și imposturii din sistemul sanitar. Victimă a hoției tuturor celor ce au condus acest sistem numai cu gândul la a fura, nicidecum pentru a schimba câte ceva, pentru a construi spitale (astea de la 1900 nu mai fac față deloc), pentru a stopa exodul medicilor, pentru a pregăti oameni valoroși, pentru a avea cu ce să lucrăm.”

„Dacă nici acum nu se ridică toți  ATI-iștii să spună că nu mai merge și așa, măcar ATI-iștii și urgentiștii, înseamnă că ne merităm soarta”.

dr. Laura Zarafin, specialist în Terapia Intensivă

ATI și Urgențele, cele mai deficitare secții de mulți ani

Încă din anul 2015, în urma unor solicitări făcute la toate direcțiile de sănătate publică din țară, Jurnalul a atras atenția asupra situației dezastruoase din sistemul medical, care a rămas fără specialiști, iar cele mai mai deficitare sunt secțiile de Terapie Intensivă și Unitățile de Primiri Urgențe, adică exact cele care acum, în plină pandemie, sunt cele mai solicitate. Avertizam atunci că secţii întregi şi departamente de primiri urgenţe ale spitalelor din România nu au niciun medic specialist, iar bolnavii sunt trataţi de asistente şi infirmiere sau, în cel mai fericit caz, de stagiari. Cu toate acestea, la momentul respectiv, nimeni, niciun oficial sau autoritate din Sănătate, nu avea o evidenţă a numărului de medici din România şi nici a necesarului de specialiști sau a locurilor vacante din spitale.