Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Albinele există pe pământ de zeci de milioane de ani, practic ele au evoluat odată cu plantele. Fără ele, principalele polenizatoare ale planetei, nu am avea majoritatea fructelor și legumelor folosite astăzi în alimentația oamenilor. Ar dispărea, printre altele, broccoli, sparanghelul, pepenii, castraveții, dovlecii, afinele, alunele, merele și cireșele. Florile sunt și ele dependente de polenizare, numai în Europa 80% dintre speciile sălbatice supraviețuind doar datorită acestui proces.
În ultimii 15 ani, specialiștii au început să constate depopulări masive ale coloniilor de albine. Întâi în America de Nord, apoi în Europa de Vest, în țări precum Germania, Franța, Olanda, Grecia sau Elveția. În Brazilia, numai anul trecut au murit o jumătate de miliard de albine.
Sindromul depopulării coloniilor reprezintă acel fenomen prin care albinele părăsesc stupul fie prin roire, fie solitar. Coloniile puternice, cu foarte multe albine, pot involua foarte rapid la o colonie cu puține albine sau chiar fără nicio albină adultă. De ce se întâmplă asta? Cauza cel mai frecvent invocată este cea a pesticidelor folosite în agricultura intensivă, care le dau albinelor o dependență similară cu cea de nicotină.
Dezorientate de pesticide
Citește pe Antena3.ro
O echipă de cercetători britanici a realizat mai multe teste utilizând două soluții cu zahăr, dintre care una conținea pesticide și au descoperit că, în timp, albinele preferă hrana care conține pesticide. Rezultatele studiului sugerează că impactul nectarului contaminat cu pesticide care ajunge în coloniile de albine este mai mare decât se estima. Richard Gill, cercetător la Departamentul Științelor Vieții din cadrul Imperial College London și autor al studiului, a explicat pentru The Guardian că pesticidele afectează receptori nervoși la insecte, care sunt similari cu receptorii afectați de nicotină în mamifere. Aceste substanțe, acum parțial interzise, pot face albinele să devină dezorientate și să nu-și mai găsească drumul înapoi la stup, reducându-le rezistența la boală și afectându-le ciclul de viață, fiind unul dintre motivele principale pentru sindromul colapsului coloniilor.
Lăsate fără habitat
Încălzirea globală este o altă cauză a reducerii numărului de albine. Oamenii de știință au descoperit că în zonele în care a fost mai cald în ultimele decenii sau au existat variații mari de temperatură, albinele sunt din ce în ce mai puține. În plus, odată cu urbanizarea accelerată, multe dintre zonele în care trăiau albinele nu mai există. În sălbăticie, există specii de albine care trăiesc în copaci, iar defrișarea le-a lăsat fără casă. Specialiștii olandezi afirmă că în locurile în care s-a practicat intensiv agricultura, inclusiv în Olanda, în secolul trecut, albinele sălbatice și-au pierdut peste 80% din habitat. Potrivit studiului, există o strânsă interdependență între dispariția albinelor sălbatice și a habitatului preferat de acestea pentru polen. Pentru albine, sursele de polen sunt vitale, deoarece le furnizează proteine și minerale și sunt mai importante decât sursele de nectar, care le oferă doar energie.
Dependența de polenizare, aproape 80%
Ce se va întâmpla dacă albinele dispar? Viitorul alimentației în sine sună foarte prost în context. Absența lor ar pune în pericol cele trei sferturi din culturile lumii care depind, cel puțin parțial, de polenizare inclusiv producția de mere, de avocado, de pere și de dovleac.
În cazul în care va continua tendinţa de declin al populaţiilor de insecte polenizatoare, precum albinele, „fructele şi alte legume” ar putea fi înlocuite cu alte culturi „precum orezul, porumbul şi cartofii”, mai puţin legate de polenizare, favorizând astfel regimuri alimentare dezechilibrate, subliniază Organizația pentru Agricultură și Alimentație.
În ultimii ani, autoritățile europene au încercat să ia măsuri pentru a reduce declinul populației de albine, dar un audit recent a arătat că în mare parte măsurile respective sunt ineficiente. Potrivit Green Report, parlamentarii europeni au avertizat, la rândul lor, că această tendinţă pune în pericol nu mai puţin de 76% din producţia de alimente din Europa, care este dependentă de polenizare – unul dintre cele mai afectate elemente în ecosistemele europene, conform Comisiei. Potrivit auditorilor, regulile UE cu privire la folosirea pesticidelor reprezintă principala cauză a scăderii numărului polenizatorilor naturali. Legislaţia aplicată în prezent este depăşită din punct de vedere ştiinţific.
Ce putem face noi, ca să ajutăm
Potrivit unui ghid realizat recent, putem planta în grădini sau balcoane câteva plante care sunt prietenoase cu albinele. Albăstrelele, de exemplu, care sunt plante ideale pentru ghivece. Gălbenelele, plante care cresc repede și care pot fi cultivate aproape oriunde pe teritoriul României. Floarea soarelui, și ea de ajutor albinelor, nu poate fi cultivată, evident, în balcoane, pentru că poate ajunge până la 3 metri înălțime, dar există și soiuri mai mici, de până la jumătate de metru, care pot fi crescute în ghivece. Campanula și Condurul Doamnei sunt alte două exemple prezentate în ghidul Fairmont.
