x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Despre dictatură şi savori

Despre dictatură şi savori

de Tudor Cires    |    07 Ian 2010   •   00:00
Despre dictatură şi savori
Sursa foto: /Arhiva Florin Ştefan Varga

Nu puţine dintre reţetele din cuprinsul "Dictaturii gastronomice" a lui Constantin Bacalbaşa fac referire la membrii familiei regale a României sau la evenimente la care aceasta a fost martoră. Este firesc să fie aşa, ar spune cei care cunosc profilul cultural al autorului, reputat memorialist al epocii sale.



Este firesc, ar clama şi cei care sunt adepţii ideii, legendei cum că Ecaterina, soţia jurnalistului şi scriitorului Constantin Bacalbaşa, ar fi fost bucătăreasă a Reginei Maria. O legendă pe care nu o încurajăm - oricând de tentant ar fi să asociem astfel cartea cu emblema regalităţii româneşti - pentru că nu are susţinere istorică.

Adevăr şi legendă despre Ecaterina
Câteva lucruri despre această falsă identitate profesională a Ecaterinei Bacalbaşa ni le-a dezvăluit la unul dintre evenimentele de lansare a cărţii, dna Ştefania Ciubotaru, specialist în cadrul Muzeului Cotroceni şi doctor în istorie cu o teză tocmai despre viaţa cotidiană a familiei regale: "Nu este posibil ca Ecaterina Bacalbaşa să fi fost bucătăreasă la Curtea Regală, pentru că, pe vremea Reginei Maria, la Cotroceni şi la celelalte reşedinţe ale familiei nu erau decât bucătări de origine germană. Vreme de 30 de ani, şeful bucătăriilor a fost neamţul Edner, iar după el, unul dintre cei mai iubiţi bucătari, care a lucrat atât pentru regină, cât şi pentru Carol al II-lea şi pentru Regele Mihai, a fost Iosif Strassman, neamţ de asemenea". Unii ar spune că, totuşi, la bucătării lucrau şi româncuţe. Aşa e, însă n-ar fi logic ca soţia marelui jurnalist de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, soţia omului politic Constantin Bacalbaşa să fi fost lăsată să bucătărească cu simbrie, fie şi la Curtea Regală. Era cu siguranţă o bună gospodină, la fel ca şi cumnata sa, Laurenţia, iar reţetele lor sunt citate în carte, într-o manieră care ne dezvăluie, în "subsol", respectul pe care Constantin Bacalbaşa îl purta celor două femei din neam.

Am îndrăznit, dincolo de această precizare, să asociem noi înşine cartea de bucate a jurnalistului Bacalbaşa cu familia regală, organizând un eveniment special la Sinaia, la Centrul Cultural Carmen Sylva (director Anca Hogea). În prezenţa primarului Vlad Oprea şi a oficialităţilor locale, a fost instaurată "Dictatura gastronomică", într-o manieră inedită, cu... o tavă mare plină ochi cu un preparat al lui Bacalbaşa, "Şalăul meu", pregătit de un mai vechi prieten al Jurnalului de bucătărie, Ştefan Florin Varga.


Şalăul meu
Curăţă şalăul, crestează-l în mai multe locuri, tăvăleşte-l în făină, apoi aşază-l într-o tavă sau într-o cratiţă şi toarnă peste el zeamă de lămâie, sare piper şi pătrunjel tocat. Într-o cratiţă pui una sau două cepe tocate - după mărimea şalăului -, doi căţei de usturoi striviţi, unt proaspăt, sare, piper. Umpli cu un pahar de vin alb şi câteva linguri de sos de pătlăgele roşii. Acest sos îl torni peste şalău. Apoi presari pesmet şi torni unt topit pe deasupra. Să se coacă la cuptor cam 15-20 de minute. Mai pune şi ciuperci, pe care le-ai fiert deodată cu racii.

×
Subiecte în articol: profesionistii