În prag de toamnă

Ultimele zile din luna august vin cu o serie de interdicţii alimentare al căror rol este de a anunţa evenimente vechi de când lumea, a căror nerespectare ar duce la pierderea rosturilor. Întotdeauna la data de 29 august, atunci când era pomenită Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, creştinii se înfrânau să consume acele fructe sau legume care aveau formă rotundă. Varza, merele, nucile, pepenii, roşiile şi usturoiul erau uitate în cămări. De asemenea, nu se tăia nimic cu cuţitul, până şi pâinea se frângea în mâini. În loc de vin roşu, la masă se aduceau doar ulcele cu vin alb, respectându-se regula de a nu mânca nimic ce ar putea aduce aminte de sângele vărsat.

Gospodarii care aveau pe conştiinţă păcate mari se învredniceau să ţină post negru până la Ziua Crucii (14 septembrie), consumând în fiecare zi doar o turtă de grâu coaptă pe jar şi puţină apă. În tot acest timp, era bine ca în loc de pat, oamenii să doarmă direct pe pământ, rugându-se aprig pentru a-şi ispăşi păcatele. La încheierea postului, creştinii mergeau la biserică pentru a sfinţi bucatele ce urmau să fie date de pomană celor nevoiaşi. Nu de puţine ori erau împărţite vase cu brânză sau lapte, fructe şi legume culese din grădini.


UN NOU ÎNCEPUT
Peste numai câteva zile, la 1 septembrie, începe un an nou bisericesc, prilej nu doar de ritualuri, ci şi de predicţii despre vreme şi rod. Interesant este că în calendarul ortodox primei zile de toamnă îi corespunde pomenirea Sf. Simion Stâlpnicul, despre care se crede că ţine în spate întreg pământul, dar şi cerul, iar fără truda lui oamenii şi gopodăriile lor nu ar mai fi astăzi. În acelaşi timp, Sfântul Simion conduce sufletele celor răposaţi pe scara către cer.

În general, se spune că aşa cum este vremea în ziua de 1 septembrie va fi tot anul. "Dacă dimineaţa este ploioasă, va fi primăvara ploioasă. Dacă la amiază e frumos, va fi anul bun. Dacă toată ziua e ploaie sau soare, va fi tot anul ploios sau secetos. Dacă Sf. Simion este posomorât, toamna e rea şi oamenii nu-şi pot strânge recoltele." (T. Pamfile - "Sărbătorile la români")


Tarte cu struguri
● Ingrediente: 180 g făină, 120 g unt, 120 g zahăr tos, un ou, o lămâie, o portocală, un sfert de linguriţă cu sare, două pere, o lingură cu amidon alimentar, câteva pistile de şofran, 200 g brânză de vaci, 500 g struguri.
● Preparare: Untul moale se pune într-un bol împreună cu sarea, 60 g zahăr tos, oul, suc şi coajă rasă de la jumătate de lămâie. Se mixează două minute, apoi se adaugă făina treptat şi se frământă până se obţine un aluat potrivit de tare, nelipicios. Se înfăşoară în folie alimentară şi se introduce la rece 30 de minute. Sucul de lămâie se toarnă peste perele curăţate de coajă şi tăiate bucăţele. Se pun într-o oală cu puţină apă, restul de zahăr tos, şofranul şi se fierb până se înmoaie. Se pasează, se adaugă amidonul dizolvat în puţină apă, se amestecă şi se ţin pe foc până se încheagă compoziţia. Se toarnă peste brânza de vaci, se mixează, apoi se lasă la răcit. Aluatul se întinde într-o foaie potrivit de groasă, se decupează rondele, se pun în forme de tartă unse cu unt, se înţeapă din loc în loc cu furculiţa şi se coc 15 minute. Când s-au răcit se umplu cu cremă, se aşază deasupra boabele de struguri întregi sau tăiate în jumătăţi şi se introduc la rece minimum două ore. (Reţetă redactată de Alina-Ramona Anghel)