x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul TincaArt, la New York

TincaArt, la New York

11 Iul 2010   •   00:00
TincaArt, la New York

Se spune că dacă cineva, în oricare colţ al lumii ar fi, creează în acest moment o operă de artă, nu este suficient pentru a-i oferi acesteia statutul de artă contemporană... Oricum ar fi, nu putem trece cu vederea peste faptul că un artist poate "mişca" lumea...

Arta "este un instrument puternic. Pentru o miş­ca­re civilă, socială, politică. Întotdeauna are efect". Sunt cuvintele Catincăi Tăbăcaru, o fată la fel de puternică precum definiţia pe carea dat-o artei. Catinca îşi trage puterea din rădăcinile româneşti şi, deşi se luptă de multă vreme pe tărâmul complex al artei (şi nu numai) într-un oraş al lumii la fel de complex - New York, nu se dă bătută. Chiar dacă lupta ei începe de la o simplă ramă de tablou şi nu se termină nici măcar în vârful frunzei dintr-un parc newyorkez.


UN CONCEPT
A numit-o TincaArt nu din narcisism, ci pentru că reprezenta strania combinaţie dintre numele ei cu seva prin îndepărtatul sat al bunicii, şi acel instrument care în străinătate chiar poate fi folosit. O galerie de artă. Un concept. Un loc unde arta chiar poate servi unei cauze (cu efect). O pepinieră pentru artiştii care înainte de a fi consideraţi neînţeleşi caută să fie înţeleşi.

Totul a început în 2004, iar New Yorkul nu a înghiţit-o, nu a digerat-o laolaltă cu celelalte galerii de artă care se perindă aproape la orice colţ de stradă (principală...). Şi-a asumat-o, deoarece este la fel de stranie, de pulsândă, de neînţeles ca şi el, oraşul cosmopolit. În prezent, după paşii mici de galerie de artă modernă, au urmat paşii un pic mai mari - cei de trecere a pragului "tradiţional". "De curând am organizat o expoziţie. Pare un fapt banal, nu suntem la primul eveniment de acest fel, dar aceasta a fost Expoziţia. Cu «E» mare", spune Catinca. "A fost un exemplu de cum se poate folosi arta ca un instrument. Teoretic, oamenii au venit să admire «artă virtuală trendy», să se simtă bine comentând, privind, distrându-se chiar, practic au venit pentru a sprijini o organizaţie nonprofit care luptă în fiecare zi pentru drepturile civile în New York. De fapt, toate operele de artă au vorbit despre NYCLU - New York Civil Li­berties Union. Deci, în timp ce lumea admira, înţelegea prin ochiul şi mâna artistului sentimentul despre dreptul civil adresat de artist. Fiecare dintre cei 21 de artişti expozanţi au ales un subiect (în felul lor): «Immigration» (dreptul străinilor), «Reproduction» (dreptul femeii), «Censorship» (dreptul artiştilor, persoanelor publice, şi al fiecărui om de a se exprima) şi «Privacy» (dreptul la viaţa privată). Toţi artiştii au fost uniţi de o temă conceptuală şi de o temă artistică explicită. De exemplu: pictura abstractă pentru «Reproduction» - cu tema cercului (oul, cercul vieţii), pictura urbană pentru «Censorship», fotografie pentru «Privacy», şi opere figurative pentru «Immigration»".

În general, se ştie, lumea nu prea se înghesuie la lu­cru­rile complicate. Dar expoziţia a avut vizitatori des­tul de numeroşi şi deloc superficiali. În primul rând, un viz­itator special, respectiv doamna Simona Miculescu - ambasador al României la ONU, o susţinătoare fer­ven­tă a oamenilor, lucrurilor, faptelor, care pun în miş­ca­re lumea. "O excelentă idee, care îmbină în mod fe­ricit arta modernă cu drepturile civile", astfel a de­finit doamna Simona Miculescu expoziţia. Catinca ri­di­că uşor din sprânceană când i se spune curator al ex­po­ziţiei. Ea nu este curator, nu se limitează numai la a în­treţine spiritul galeriei de artă. Pune suflet. Chiar dacă Tin­caArt va trebui să supravieţuiască într-un oraş cu suflet dur...

×