Manastirea Mihai Voda

Ctitoria lui Mihai Viteazul a fost sediul central al Arhivelor Nationale. Comunistii au demolat-o.
Ctitoria lui Mihai Viteazul a fost sediul central al Arhivelor Nationale. Comunistii au demolat-o.

Construirea Centrului Civic si a Casei Poporului a insemnat demolarea multor constructii de patrimoniu, cladiri de o valoare inestimabila. De tavalugul comunist nu a scapat nici macar Complexul manastiresc Mihai Voda, ctitorie a marelui domnitor roman Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Principate Romane. Complexul, parte importanta a patrimoniului istoric al Romaniei, a fost demolat in 1985, iar biserica mutata.

O ISTORIE DEMOLATA . A fost ctitorita intre 1589-1591 de marele voievod unificator Mihai Viteazul, pe cand ocupa functia de ban al Olteniei. Manastirea capata un rol deosebit in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand in apropiere se ridica Noua Curte Domneasca (1775), devenita ulterior Curtea Arsa, in urma unui pustiitor incendiu. Tot acum apar si se amplifica numeroase mahalale, printre care: Mihai Voda, Antim, Izvor, Sf. Apostoli, Dealul Spirii etc.

In secolul al XVIII-lea, Manastirea Mihai Voda a devenit, pentru putina vreme ce-i drept, resedinta domneasca a lui Constantin Mavrocordat (1738). Alti domnitori i-au urmat exemplul. Alexandru Constantin Moruzzi (1793-1796) si Alexandru Ipsilanti (1796-1797) au avut si ei resedinta domeasca la manastirea de pe deal.

Dupa alte intrebuintari, complexul de la Mihai Voda devine sediul Arhivelor Nationale. In perioada 1900-1916, intregul complex se modernizeaza, este adaptat nevoilor Arhivelor Nationale. Astfel, aici se construieste Palatul Arhivelor Statului, dupa planurile arhitectiilor Petre Antonescu si Cristofi Cerchez. Incinta complexului manastiresc adapostea unul din cele mai importante situri arheologice, vechi de peste 6.000 de ani. Chiar in centrul curtii se afla protejata o vatra geto-dacica, cu numeroase vase si alte vestigii.

In 1985, complexul de la Mihai Voda este demolat, iar Biserica si Clopotnita sunt mutate. Casa Poporului se mai putea intinde inca putin...

VOCI CURAJOASE. Regimul de teroare care stapanea tara nu a putut ucide totusi simtamintele si crezurile unor oameni de cultura valorosi, arhitecti de prestigiu, istorici sau alti oameni de valoare. Istoricul Dinu Giurescu este unul dintre cei ce au avut curajul de a infrunta un regim oprimator pentru a incerca salvarea Manastirii Mihai Voda. "Era constructia simbol a Bucurestiului, ridicata de Mihai Viteazul pe o inaltime ce se continua cu Dealul Uranus. In momentul in care a disparut, tot ansamblul Mihai Voda avea o vechime de 400 de ani. Ansamblul il gasim intr-o celebra gravura si era considerat un simbol al istoriei noastre prin cel ce a ridicat-o si pentru Bucuresti. In 7 ianuarie 1985 primesc un telefon de la un fost coleg de facultate care imi spune ca Directia Pentru Dezvoltarea Constructiilor de Locuinte trimite o adresa catre Arhiepiscopia Bucuresti si ii cere acordul cu privire la demolarea Bisericii Mihai Voda. A fost oribil. E ca si cum cineva te-ar scoate din casa si nu mai stii nimic... iti dispare identitatea. Asa se intampla cu o cladire atunci cand dispare, iar in locul ei apare altceva. Pe 11 ianuarie am inceput actiunea: m-am adresat parintelui Patriarh cerand sa nu se darame Mihai Voda. Pe 12 ianuarie aceeasi cerere am trimis-o catre Nicolae Ceausescu. La Patriarhie nu au vrut sa o inregistreze. La 14 ianuarie am trimis cererea catre Suzana Gadea, presedinta Consiliului pentru Cultura, la 15 ianuarie catre tovarasul Petru Enache, secretar al Comitetului Central. Ultima cerere privea si Manastirea Vacaresti. In afara de asta, in decembrie 1984, cand am aflat de zvonul de daramare a bisericilor Mihai Voda si Vacaresti, impreuna cu profesorul Grigore si cu Razvan Teodorescu am redactat o petitie prin care ceream oprirea de indata a proiectelor de daramari. Autoritatile nu au tinut seama si la 30 decembrie au fost daramate doua turle. Acesta a fost un prim memoriu, adresat Secretarului General, Tovarasului Ceausescu. La 24 ianuarie 1985 am reusit sa trimitem un al doilea memoriu catre secretarul Comitetului Central cu propaganda, Petru Enache, memoriu semnat doar de 7 persoane. Memoriul a fost difuzat si la Europa Libera. Ceream oprirea de indata a daramarii de la cele doua asezaminte incarcate de istorie. La Manastire Mihai Voda s-a ajuns la un compromis: a fost daramat tot din jur si biserica a fost mutata cateva sute de metri. Acum se afla inchisa in curtile din dos a mai multor blocuri."

UN DECRET BLESTEMAT. Arhivele Nationale pastreaza decretul prin care fostul sediu al acestei institutii importante pentru fiecare natiune a fost demolat.

"Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania/Decret/
Privind aprobarea masurilor pentru realizarea unor obiective de investitii, in zona noului Centru Civic al Municipiului Bucuresti.
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art.1. - Se aproba inceperea executiei lucrarilor tehnico-edilitare si de amenajari exterioare aferente "Casei Republicii", din zona noului centru civic al Municipiului Bucuresti, inainte de aprobarea documentatiilor tehnico-economice, prin derogare de la dispozitiile Legii investitiilor nr.9/1980. Proiectarea, finantarea executarea si decontarea lucrarilor se va face pe baza detaliilor de executie si a devizelor elaborate pe categorii de lucrari si parti de categorii de lucrari, aprobate de titularii de investitii.
Documentatiile tehnico-economice se vor prezenta la aprobare pana la 30 septembrie 1985.(...)
(...) Se aproba scoaterea din functiune a retelelor tehnico-edilitare afectate de realizarea obiectivelor prevazute la articolul I.
Se aproba desfiintarea unor artere de circulatie in lungime totala de 2.850 m, situate in municipiul Bucuresti, identificate potrivit planului de situatie anexat, prevazute in tabelul anexa nr. 3 la prezentul decret (...)