Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În contextul în care carbohidrații sunt principala sursă de energie a organismului, dieta ketogenică presupune o formă de regim alimentar care se bazează pe un consum ridicat de grăsimi (uleiuri vegetale, unt, untură, smântână, brânzeturi, nuci și semințe, avocado, carne și pește gras) și un consum foarte scăzut de carbohidrați (pâine și produse de panificație, orez și paste făinoase, cereale, legume bogate în amidon așa cum sunt cartoful, porumbul și mazărea).
Totodată, dieta keto implică și consumul unei cantități moderate de proteine (carne de pui, curcan, rață, vită, oaie sau porc, organe, oua, soia, tofu etc.).
Prin acest stil de alimentație, prin care corpul este lipsit de principala sursă de energie, ficatul începe să ardă grăsimea, transformând-o în acizi grași și corpi cetonici, care sunt folosiți apoi ca sursă principală de energie pentru funcționarea organismului.
Procesul metabolic de transformare a grăsimilor în energie poartă denumirea de cetoză, iar specialiștii spun că, din punct de vedere medical, reprezintă o stare fiziologică normală, însă doar pe termen scurt.
Cercetările anterioare au arătat că persoanele care respectă regulile acestui regim alimentar pierd în greutate, însă au arătat și că dieta keto poate provoca probleme de sănătate, cum ar fi deficiențe nutriționale, probleme digestive (prin lipsa fibrelor), pietre la rinichi și, pe termen lung, chiar probleme osoase.
O echipă de specialiști în sănătate și nutriție de la Universitatea din Bath (Marea Britanie), care lucrează cu colegi de la Universitatea din Bristol, Oxford University Hospital Trusts, Universitatea Maastricht și Centrul de Cercetare Teagasc Food, a suspectat că această dietă urmată de tot mai mulți oameni poate duce, de asemenea, la creșterea nivelului de colesterol LDL (așa-numitul colesterol „rău”) și, eventual, la alte probleme de sănătate.
Pentru a afla dacă suspiciunea lor se adeverește, cercetătorii au efectuat un studiu randomizat controlat prin recrutarea a 60 de voluntari sănătoși, fără obezitate, cu o vârstă medie de 34 de ani, pentru a fi puși pe dietă și supuși apoi unei evaluări medicale periodice pentru a determina schimbările.
Cercetătorii au repartizat aleatoriu o treime dintre ei să urmeze o dietă ketogenă, în care toate tipurile de carbohidrați reprezentau mai puțin de 8% din aportul lor de energie, iar grăsimile constituiau circa 70%.
O altă treime dintre participanți a urmat o dietă cu conținut scăzut de zahăr, concepută, de asemenea, pentru a ajuta oamenii să piardă în greutate, iar restul au mâncat ceea ce cercetătorii descriu ca o dietă moderată pentru a servi drept control.
Niveluri foarte mari de apolipoproteină B, un indicator al riscului cardiovascular
O lună mai târziu, toți cei 53 de voluntari rămași în studiu au fost testați. Astfel, echipa de cercetare a constatat că cei care urmau dieta keto au pierdut în medie 1,6 kilograme de grăsime.
Cercetătorii au confirmat că participanții au urmat dieta ketogenică prin măsurarea nivelului de corp cetonic din sânge, urină și respirație. Jurnalele alimentare au confirmat, de asemenea, respectarea dietei.
Acești voluntari au avut, de asemenea, niveluri cu 16% mai mari de colesterol LDL în sânge, față de grupul de control, și niveluri cu 26% mai mari de apolipoproteină B - o proteină cunoscută pentru rolul său în înfundarea arterelor – aceasta fiind chiar un indicator mai precis al riscului cardiovascular decât colesterolul total sau colesterolul LDL.
Între timp, cei care urmau o dietă cu conținut scăzut de zahăr au pierdut în medie 1 kg de grăsime, grăsime și au avut niveluri cu 10% mai scăzute de colesterol LDL în probele de sânge și nicio modificare a nivelurilor de apolipoproteină B. Voluntarii cu dieta moderată, în schimb, nu au pierdut deloc din grăsime.
Se distrug bacteriile bune din intestin
Determinându-i pe participanți să poarte intermitent monitoare de mișcare și estimând aportul lor de energie, echipa a descoperit că pierderea de grăsime a fost cauzată de consumul de mai mic de calorii, mai degrabă decât de exerciții fizice mai mari, lucru care anterior nu era clar, potrivit autorilor studiului.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că, în comparație cu dieta moderată, cei care urmau dieta keto aveau niveluri mult mai reduse ale unui tip de bacterie intestinală numită Bifidobacterium, care ajută la producerea vitaminelor B și a fost legată de un sistem imunitar mai puternic. Nu același lucru s-a constatat și la cei care urmau o dietă cu conținut scăzut de zahăr. Autorii spun că acest lucru se datorează probabil faptului că cei cu dieta keto au mâncat mai puține fibre, iar acestea cresc nivelul de Bifidobacterium.
Folosită încă din secolul XIX, ca tratament
Dieta ketogenică nu este deloc nouă, ba din contră. Încă din secolul al XIX-lea, a fost folosită ca tratament, pentru a controla glicemia la pacienții cu diabet, iar în 1920 a fost introdusă ca formă de terapie pentru copiii cu epilepsie care nu răspundeau la tratamentul medicamentos administrat, pentru reducerea episoadelor de convulsii. Abia în anii ′70 această dietă bogată în grăsimi, dar cu puțini carbohidrați și consum moderat de proteină a fost luată în considerare ca regim de slabit.
În ultimii ani, această dietă a devenit extrem de populară, fiind promovată și de unele celebrități, atât printre sportiv și culturiști, cât și printre persoanele care și-au dorit să piardă repede din greutate fără efort prea mare și mâncând sățios.
Alte câteva diete alimentare cunoscute – precum: Paleo, South Beach și Dukan - au un principiu de funcționare similar dietei ketogenice, bazat pe reducerea aportului de carbohidrați, însă cu un consum ridicat de proteine și un aport moderat de grăsimi.
