Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"De ce nu superiubite cu zero planuri de viitor?" "De ce nu telefoane cu zero sonerii nasoale?" "De ce nu site-uri cu zero pop-up-uri?" "De ce nu filme cu zero pauze publicitare?"
"De ce nu superiubite cu zero planuri de viitor?" "De ce nu telefoane cu zero sonerii nasoale?" "De ce nu site-uri cu zero pop-up-uri?" "De ce nu filme cu zero pauze publicitare?" "De ce nu ore de vărf cu zero intersecţii blocate?" "De ce nu intersecţii aglomerate cu zero semafoare defecte?" "De ce nu o petrecere monstru cu zero mahmureală?" "De ce nu facultate cu zero restanţe?" sau "De ce nu relaţii cu zero sentimente?" Cam aşa sună o reclamă recentă, care ascunde insă anumite părţi "nasoale". De ce nu băuturi cu zero risc de cancer?, aş intreba eu. Din păcate, toate aceste băuturi care au ZERO calorii conţin indulcitori artificiali, precum aspartam sau acesulfam K.Â
Â
Noi dovezi
Folosit zilnic, in doze mici, pe durata intregii vieţi, incepănd din perioada fetală, aspartamul (APM) creşte riscul de cancer. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Fundaţia Ramazzini, Italia. Cercetătorii au administrat APM unor grupuri de şobolani pe durata intregii lor vieţi (inclusiv in perioada fetală), la doze variate (0 mg/kg corp-zi, 20 mg/kg corp/zi şi 100 mg/kg corp/zi). Ei au observat o frecvenţă mai mare a limfoamelor, leucemiei şi cancerului la săn, chiar şi la doze mici de indulcitor, adică 20 mg/kg corp/zi, precum şi o creştere a frecvenţei cancerelor o dată cu creşterea dozei de APM. Grupul care a primit 100 mg/kg corp de aspartam a avut o creştere mult mai mare a numărului de cancere decăt cel care a primit 20 mg/kg corp. Trebuie să menţionez aici că, in ultimele decenii, aceste cancere (leucemie, limfom, de săn) inregistrează o incidenţă ingrijorătoare la tineri.
Studiul a fost publicat la 13 iunie 2007 in ediţia online a prestigiosului jurnal Enviromental Health Perspectives.
Citește pe Antena3.ro
Adio!
Aspartamul (APM) este unul dintre cei mai folosiţi indulcitori artificiali din lume. A fost aprobat de FDA (Food and Drug Administration) in 1981 pentru utilizarea in alimente solide. In 1983 a primit aprobarea pentru folosirea in băuturi, iar in 1996 a primit aprobarea de indulcitor general, aşa incăt actualmete APM poate fi găsit in peste 6.000 de produse şi in peste 500 de tipuri de medicamente. In SUA, peste 70% din APM văndut se regăseşte in băuturi carbogazoase. Nivelul acceptabil zilnic
(ADI - acceptable daily intake) pentru APM este de 50 mg/kg corp (SUA) sau de 40 mg/kg corp (UE). Dacă in urma examinării datelor acestui studiu FDA va concluziona că APM e cancerigen pentru şobolani, agenţia este obligată prin lege să interzică folosirea aditivului pentru uz uman.
Avertisment
Centrul pentru Ştiinţă in Interesul Public din SUA (CSPI) s-a sesizat deja in acest sens şi a schimbat avertismentul la adresa APM de la "folosiţi cu prudenţă" la "toată lumea ar trebui să-l evite". Totodată, CSPI recomandă tuturor consumatorilor să evite şi alţi indulcitori artificiali, precum acesulfam K şi zaharină. CSPI recomandă şi industriei să evite folosirea acestui aditiv.
"Diferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intăreşte rezultatele studiilor publicate in anii anteriori, arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consumul uman şi ar trebui interzis", avertizează CSPI.
In concluzie, dacă nu am da aspartam unui şobolan, cum putem permite ca acest aditiv să existe in alimentaţia omului? Iată o intrebare la care autorităţile ar trebui să răspundă!
PERICOL ZILNIC. Un copil cu greutatea de 20 kg bea aproximativ un litru de băutură light/fără zahăr, indulcit cu aspartam. Un adult care căntăreşte circa 70 de kilograme bea 2,5 litri de băuturi indulcite artificial, acumulănd 20 mg/kg corp APM. Nu socotim aici şi APM din alte produse: gume de mestecat sau bomboane. Şi ştim foarte bine că mai ales copiii beau peste 2,5 litri zilnic. Aşadar, legătura dintre aspartam şi cancer este una căt se poate de reală.Â
