Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest tablou cu nuanțe de gri-roz stă bine așezat, agățat de un suport stabil: moneda națională. Leul raportează anul 2022 cu cea mai bună cotă față de monedele din regiune. Forintul și zlotul s-au devalorizat sensibil, cu puternice consecințe pentru economiile Ungariei și Poloniei.
Când se analizează starea generală a economiei, dincolo de virusurile partizanatelor politice, cursurile monedelor sunt un element de referință. Ca atare, politica monetară are posibilitatea să-și folosească pârghiile cu puterea și priceperea băncii centrale, evident în cadrul limitelor legale și al independenței față de politicile Executivului. În cazul leului, rezultatele unui șir consecutiv de ani arată că dozarea dobânzii de politică monetară a fost elementul-cheie al stabilității de curs, Banca Națională necedând presiunilor care plecau din mirajul dobânzilor negative, cu mare cârlig populist.
Trecând în registrul monedelor „mari”, 2022 este anul dolarului. Dacă 2022 intră în istorie ca annus horribilis în multe domenii - geopolitic, umanitar, energie, economie - pentru biletul verde el va rămâne cu o recoltă excepțională. Statutul dolarului de monedă de refugiu a fost consolidat, mai ales în ultimele luni, de războiul aprig din Ucraina, tensiunile din Taiwan și accentuarea inflației la nivel global. Ca atare, numeroși investitori au trecut la achiziții de active exprimate în dolari. Politica Fed de ridicare rapidă a dobânzii de referință, ca baraj la creșterea inflației, a avut ca rezultat imediat pe piețele financiare creșterea apetitului pentru moneda americană. Acest motor a funcționat din plin și cu un combustibil oferit la liber de monedele marilor rivale, intrate în pană. Cel mai greu o duce euro, consecințele „plantării” războiului în Europa fiind transmise în ZE pe canalele prețurilor la energie, tensiunilor sociale și alocărilor mai mari la bugetele de apărare. Dolarul a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, recuperând în 2022 diferența față de euro, ajungându-se la paritate. De asemenea, încetinirea economiei chineze contribuie la înghețarea renminbi, ca deviz internațional alternativ la dolar. Se adaugă și prăbușirea FTX, cel mai recent crypto crah, ceea ce îndepărtează pentru mult timp amenințarea monedelor electronice pentru devizele clasice.
Rămas „stăpân pe plantație”, dolarul trece triumfător în 2023. Problema este dacă această poziție de supremație pe planeta monetară mondială va putea fi menținută mai mult timp. Faptul că Statele Unite pompează în continuare petrol și GNL pe piața mondială devine un factor esențial pentru susținerea puterii dolarului, care se poate transforma într-o variantă de petrodolar occidental, reducând influența și jocurile cu petrodolarii lumii arabe. Politica economică a Statelor Unite se repoziționează și față de industria autohtonă, care beneficiază de ajutoare substanțiale plasate sub egida transformării climatice, scoase de sub anatema subvențiilor.
Deja europenii simt concurența politicii „Made in USA” și trec la răspunsuri mai coerente, dincolo de declarațiile iritate. UE are în vedere un plan amplu pentru susținerea economiei comunitare, cu investiții în domeniile critice - semiconductori, baterii, industria farma - pentru a nu mai depinde exclusiv de lanțurile de aprovizionare sensibile, dominate de China și Rusia. Banca Central Europeană, ieșită din expectativa prelungită, a trecut în 2022 la majorarea ratei dobânzilor pentru a reduce inflația. Cu rate reale ale depozitelor încă foarte scăzute, se anticipează că BCE ar ridica dobânzile la 3,4% anul viitor, chiar dacă sunt voci critice, mai ales dintre „sudiștii” ZE.
În acest context complicat, cu o foarfecă de curs între dolar și euro, BNR se plasează în continuare, potrivit opiniilor exprimate de oficialii instituției, în zona dobânzilor ridicate, fără o relaxare prematură. O analiză interesantă, făcută de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, chiar dacă nu intră la capitolul „declarații oficiale”, apreciază că „atât timp cât inflația rămâne o problemă a economiilor mari, inflația va fi o problemă și în economiile mai mici”. Croitoru adaugă în studiul „Inflația giganților, inflația piticilor” faptul că băncile centrale din economiile emergente depind în mare măsură de ce fac băncile centrale mari, și mai ales de ce va face Fed „banca centrală de facto a lumii”. Așadar, ca să știm cu un minut mai devreme cum va fi cu starea leului, să fim atenți la turnul de control de peste Ocean, dar să nu neglijăm nici deciziile de la Frankfurt ale BCE. Deci rămânem în continuare să privim cu un ochi la slănină și cu altul la făină. Cu grijă să nu intrăm în strabism!
