x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu

0
Autor: Viorel Ilişoi 22 Sep 2014 - 19:49
Veste, poveste (31). Cum n-am devenit Robert Turcescu


Vă cer iertare! Am ţinut în sufletul meu, timp de aproape 20 de ani, scurta mea relaţie cu Serviciul Român de Informaţii. Simt că nu mai pot duce această greutate, simt că mă usuc pe dinăuntru, că mor. Am fost un fariseu! Vreau acum să mă spovedesc, să vin la dreapta dumneavoastră judecată.
   
N-am mai spus nimănui până azi pentru că s-a scris în ziare la vremea respectivă, aşa că ce rost mai avea? Dar asta nu mă opreşte să mă spovedesc. Sper să nu fiu ridicol. Bunăoară, unul dintre cei mai importanţi ziarişti români s-a spovedit şi el, recent, recunoscând că a fost ofiţer sub acoperire al unui serviciu secret, când toată lumea ştia asta! Şi n-a părut ridicol, toţi l-au luat în serios. De ce nu şi pe mine?

Deci, dragii mei cititori...


Rândul alb de mai sus este o pauză de şters ochii. Sufletul meu vrea să dea afară viermele fariseismului. Şi doare până la lacrimi. Fiindcă mi-e sufletul gros la coajă. Altfel n-ar fi putut ţine atâta timp în el falsul secret.

În 1995 – o, apuse vremuri ale tinereţii mele!... dar nu despre asta vreau să mărturisesc – eram redactor la revista “Timpul”, din Iaşi. Într-o zi m-a sunat un fost coleg de redacţie, despre care de mult nu mai ştiam nimic. Voia să-mi spună ceva – n-a zis la telefon ce. Ne-am întâlnit la o cofetărie din Piaţa Unirii, unde se putea bea şi coniac.

M-a luat pe departe, pe după gard, că cum, că ce, că care mai e treaba pe la “Timpul”.
– Public, zic, interviuri cu scriitori.
– Mai mergi prin Basarabia?
– Sigur. Pentru că şi acolo sunt scriitori. În plus, revista se tipăreşte la Chişinău.

A cerut cu degetul încă un coniac pentru mine (se asigura că voi avea tăria de a primi o destăinuire şocantă) şi mi-a şoptit că este ofiţer SRI. (De asta dispăruse din oraş: noi îl credeam plecat din ţară, dar el era la şpioni, se şcolea!).
– Foarte bine, e nevoie de tineri ca tine în serviciile secrete, gata cu securiştii ăia îmbâcsiţi.

A zâmbit, mi-a mai comandat un rând. El bea numai suc. Era în misiune.    Mi-a ţinut un curs intensiv de spionaj şi contraspionaj, cu ăia răi şi cu ăia buni. Pe scurt, KGB-ul lucra şi pe stânga şi pe dreapta Prutului, iar noi trebuia să parăm loviturile. Apoi mi-a gâdilat organul patriotismului până a simţit că e tare ca parul.
– Şi cum e cu Basarabia? O mai iubeşti?
– Din tătă adâncă inima mé!
– Şi ce-ai fi dispus să faci pentru ea?
– Uite, ridic acest pahar pentru Basarabia, în cinstea ei.
– Nţ! Hai că poţi mai mult.
– O jumătate o duc fără probleme!
– Nu asta am vrut să spun...

Mi-a lăudat simţul de observaţie, puterea de sinteză, a mai dat un coniac, m-a făcut să mă simt bine, important. Şi patriot! Mi-a băgat în cap că patria are nevoie de mine. Mergeam aproape săptămânal în Basarabia, mă întâlneam cu scriitori, cu ziarişti... N-aş vrea eu, la întoarcere, să-i povestesc lui, tot aşa, la un coniac...
– De ce doar unul?

... Tot aşa, la o masă, să-i povestesc ce-a mai zis Dumitru Matcovschi despre una, despre alta, ce mai crede Valeriu Matei, ce părere are Grigore Vieru, ce zic politicienii cu care vorbesc, popii, ziariştii, oamenii simpli... Şi dacă mai am spaţiu în memorie, pot să-i mai spun câte ceva şi de prin redacţia “Timpul”, poate şi de pe la scriitorii din România, “dar în principal din Basarabia, pentru că trebuie să contracarăm acţiunile KGB-ului”.

N-am zis, pe loc, nici da, nici nu. Am cerut un timp de gândire.

M-am dus săgeată la redacţie, i-am relatat totul lui Liviu Antonesei. Era directorul revistei, era şi preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. Avea, în plus, experienţă cu securiştii ăştia – mai vechi sau mai noi. I-am spus că n-am de gând să intru în povestea asta.
– Bine, a zis Antonesei, tăcem şi aşteptăm următoarea mişcare a SRI-ului.

A doua oară ne-am întâlnit la un restaurant şi din nou m-am bucurat fără scrupule de dărnicia statului român. Dacă voiam ceva, agentul secret făcea semn cu degetul şi aveam totul. La sfârşit a cerut nota de plată pentru decont.

Nici la a doua întâlnire nu i-am dat un răspuns. Şi nici la a treia. A început să dea semne de nerăbdare. Băgase de seamă că  îmi plăcea să mănânc şi să beau pe banii statului. Mărturisesc, îmi cam plăcea. Şi cer iertare acum pentru asta. Am supt ca un tăun din vinele bugetului! M-am folosit de Basarabia ca să mănânc un cotlet... hai două... plus coniacele... prăjituri... Of! Mi-e ruşine de fapta mea. Scuipaţi-mă, loviţi-mă cu pietre, dar nu mă alungaţi din presă! Am fost necinstit, dar de-acum înainte voi fi un ziarist onest!

Atunci ofiţerul a început să mă preseze să mă decid mai repede: ori, ori! De-acum nici nu mă mai chema la cârciumă, ci în parc, ca şi cum ar fi fost şi el tot el un simplu ziarist, parcă ar fi înţărcat bălaia spionajului. S-o fi observat la contabilitate ce greu mi se învârtoşează patriotismul?

I-am zis ce hotărâsem chiar de la prima întâlnire să-i spun:
– Băi, lasă-mă dracului în pace, tu chiar ai crezut că o să devin turnătorul tău? Aşa mă ştii tu pe mine? Eu îmi iubesc ţara, dar nu vreau să-mi torn prietenii. Asta e muncă de curvă, ce-mi ceri: să culeg cu urechea de la iei şi să dau cu ciocul la tine. Dă-mi o treabă de bărbat, să-i pun o bombă sub birou lui Snegur când îi iau interviu, pac! apăs pe declanşator când ajung în vamă, să fotografiez un obiectiv strategic, să compromit o tânără agentă din tabăra adversă... Vreau să fiu James Bond, nu Cicciolina, amice!

Ah! Refuzul meu nu l-a descurajat. A continuat să mă sune, tot mai iritat. Nu ştiam cum să mai scap de el. Voia mort-copt să-mi pună patriotismul la treabă! Când obosea el, mă lua altul! (Acestuia n-o să-i spun numele din motive de... Din anumite motive, să zicem.) Jucau cumva rolul spionului bun şi a spionului rău, ca poliţiştii din filme. Voiau să-mi frângă voinţa!

Într-o zi, mergând la Bucureşti pentru câteva interviuri, m-au atacat de patru indivizi în parcul Gării de Nord. Tipi solizi, toţi cu bocanci la fel – atât am apucat să remarc. M-au orbit cu spray lacrimogen, n-am mai văzut nimic. Doi m-au ţinut, ceilalţi au dat cu pumnii şi cu picioarele. Nu mai mult de câteva secunde. Suficient să mă lase lat. Nicio lovitură la faţă. Numai după cap, în burtă şi la picioare. Scurt – şi i-am auzit depărtându-se în fugă.

– Ia-i nişte bani, ceva! – a strigat unul.

Un zdrahon s-a întors, a băgat mâna în buzunarul din dreapta de la pantaloni, cum eram căzut pe stânga, şi a fugit cu ce-a găsit, nişte mărunţiş, fără să caute mai departe. Banii şi actele erau în buzunarul de la piept. Bagajele au rămas pe lângă mine, neatinse.

Cineva a chemat poliţia de peste drum, din gară. N-au vrut cascaleţii să intervină, cică nu era în aria lor. Dar au sunat la Secţia 3, de pe Berthelot. S-a stabilit că a fost un jaf. Mi-au dat şi o hârtie la mână. Să mă şterg cu ea la decont.

L-am sunat pe Liviu Antonesei. A convocat repede o conferinţă de presă şi a dezvăluit totul, inclusiv numele ofiţerului SRI: Doru Macovei, fost ziarist. Sau ofiţer devenit, la ordin, ziarist. Că nici nu mai ştii care-s unii şi care-s alţii.

Iată, m-am spovedit, mă simt eliberat. Nu ştiţi cât de greu mi-a fost să ţin asta în mine atâta timp. Ar trebui să-mi plângeţi de milă. Dacă trebuie, mă duc la trezorerie şi depun contravaloarea acelor mese de protocol, ca să mă eliberez de tot. Numai să iau salariul!

Dacă Doamne fereşte acceptam? Dacă mă avansau de la turnător la fruntaş, caporal etc. şi ajungeam vreun ofiţer acoperit? E adevărat, ar fi venit banii peste mine din toate părţile, poate ajungeam şi la Eurovision, penetram mediile artistice europene... Dar mai bine nu, căci la schimb ar fi trebuit să-l pup zece ani în cur, tautologic, pe Băsescu. Or, mie îmi plac totuşi femeile.



Articolele publicate de Viorel Ilişoi în ciclul Veste, poveste:
1,  Lăsați copiii să fugă de-acasă!
2, O fleică de bancher
3, “Luceafărul”, probă atletică
4, Nenea Dumitru, nemuritorul
5. Tata mă aşteaptă zilnic în oglindă
6. Cel mai iubit poet din Botoşani
7. Forţa cuvântului scris
8. Moş Vasile şi ruşii
9. Cântă, zeiță, mania ce prinse poporul...
10. O poveste de Paşte
11. Celebrul anonim
12. Moartea lui Costică Vulpoi
13, Reporterul şi prepoziţia
14. Ce votări erau odată!
15. Limbajul politic
16. Să spunem poveşti!
17. Biletul de adio
18. Vacanţa fără sfârşit
19. O viziune narativă
20. Adânca subiectivitate a reporterului, că şi el e om
21.
21. Nu mai zgâriaţi brânza!
22. Moş Ion şi filmele porno
23. Jocul de-a moartea
24, Băieţi cu degetul în gură
25. Inundaţie la români
26. Pentru libertatea presei
27. Tristă poveste a geniului la români
28, Proba ouălor la prezidențiabili
29. Vreau să fiu un grup de cetăţeni!
30. Dragul meu judecător corupt



 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani
Una dintre companiile controlate de omul de afaceri Mihai Neicu, fost consilier al lui Traian Băsescu și denunțător al ginerelui lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, împreună cu o altă companie deținută de cop...

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni
Galerie Foto Pandemia de Covid-19, lipsa paturilor la ATI, protestele antirestricții impuse de guvern, criza economică și lipsa locurilor de muncă pălesc, în această perioadă, în fața nevoii Administrației Prezidențiale...

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei
Anul trecut, Curtea de Conturi a transmis nu mai puțin de 91 de sesizări penale organelor de anchetă,  iar prejudiciul estimat de inspectorii Curții a depășit 1,1 miliarde de lei. Sesizările au fost...

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor
Galerie Foto Anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, un grup de parlamentari USR venea în Parlament cu un proiect șchiop, cu mari lacune legislative, dar cu o țintă măreață: ajutorarea persoanelor și familiilor...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului
Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul Călan va fi scoasă astăzi la vânzare de primărie, din cauza datoriilor acumulate. Ca multe case de cultură ale sindicatelor, preluate abuziv, fără nicio bază legală,...

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%
Galerie Foto Un sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercetări Sociale, realizat în perioada 30 martie – 11 aprilie, relevă faptul că doar 6 la sută dintre români nu cred în existența lui Dumnezeu. Cu toate acestea,...

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine
Galerie Foto Doar 16% dintre români au o evaluare pozitivă despre economia românească și doar 29% dintre ei spun că sunt mulțumiți de condițiile de muncă din acest moment. Aceste date apar în Barometrul de opinie publicat...

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative
De-a lungul anilor, parlamentarii au avut tot felul de inițiative legislative, care mai de care mai trăsnite. În galaxia acestor proiecte  care ne fac mândri că avem parlamentari se înscrie și cel propus în...

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare
Pragul de un miliard de doze de vaccin anti-COVID livrate de companiile pfarma va fi depășit în curând. La nivel mondial au fost administrate 848 de milioane de doze de vaccin. Cursa planetară pentru imunizare este...

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online
Fostul polițist și ex-prefect al Capitalei, Traian Berbeceanu, a intrat în polemici contondente cu fanii lui Dacian Cioloș, după ce i-a comentat liderului PLUS la o postare în care acesta din urmă îi mulțumea lu...

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”
Galerie Foto Scandalul generat de demolarea spațiilor comerciale de la Metrorex ține departe de atenția publică situația financiară dificilă în care se află compania care administrează metroul bucureștean.  Valoarea...

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu
Galerie Foto Andreea Anamaria Moldovan, secretarul de stat demis odată cu Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, a făcut parte din Consiliul de Administrație al unui spital privat din Brașov, deținut de un ...

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar
Galerie Foto În cazul în care USR-PLUS va rămâne la guvernare, sub Florin Cîțu, formațiunea proaspăt fuzionată va trebui să desemneze un nou ministru al Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu. Sunt vehiculate...

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
Galerie Foto Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii

Tragedia de la „Victor Babeș”. Aritmetica sinistră a pandemiei. Cine numără morții și cine numără banii
Galerie Foto Contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, care a precizat că l-a sunat personal pe comisarul-șef Radu Gavriș, pentru a-l încunoștința despre tragedia de luni după-amiază de la Spitalul...
Serviciul de email marketing furnizat de